Ca în fiecare an, Schitul Vovidenia - Neamț, veche vatră de sihăstrie românească, ctitoria episcopului Ioanichie al Romanului, şi-a serbat hramul, pe 21 noiembrie. Aflat la începutul Postului Nașterii Domnului, praznicul Intrării în Templu a Sfintei Fecioare Maria ne îndeamnă să ne pregătim pentru întâlnirea cu Hristos, Pruncul Sfânt.
Programul liturgic al sărbătorii a început de vineri seară prin slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoți şi diaconi, la care au participat mulți pelerini veniți de aproape sau de departe ca să însoțească pe prunca Maria, la cinstita sa intrare în biserică. Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele profesor Ioan Mihoc, directorul Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamț, care, făcând referire la viața Fecioarei Maria petrecută în Templu, a subliniat că dacă despre mamele noastre nu putem vorbi decât numai la superlativ, cu atât mai mult despre Maica Domnului nu se poate vorbi decât numai prin cuvinte de laudă şi nesfârșită recunoștință. Vorbitorul a mai adăugat: „viața Fecioarei Maria trebuie să ne fie tuturor un model, care nu se prescrie niciodată”. După tradiție, răspunsurile la strană au fost date de corul psaltic al seminarului, condus de profesorul Marius Brumă și de mai mulți studenți și absolvenți ai Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” și a Conservatorului din Iași.
A doua zi, dimineața, au fost citite slujba Acatistului, Ceasurile, după care a fost oficiată dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți şi diaconi, conduși de Preasfințitul Părinte Calinic, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Din sobor au făcut parte, părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, Consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, starețul Mănăstirii Neamț, Arhimandritul Benedict Sauciuc, o parte din egumenii celorlalte schituri ale mănăstirii, părinți din obștea mănăstirii şi schitului, alți preoți și diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de aceeași inimoși absolvenți ori actuali studenți teologi din Iași.
La sfârșitul slujbei, după ce mulți copii şi credincioși au fost împărtășiți, Preasfințitul Părinte Calinic a rostit un bogat şi emoționant cuvânt de învățătură în care a accentuat importanța sărbătorii şi implicațiile acesteia în urcușul nostru duhovnicesc către praznicul Nașterii Domnului. Printre altele Preasfinția Sa a spus: „Sărbătoarea de astăzi anticipează hramul închinat Nașterii Domnului având ca și celelalte sărbători dedicate Maicii Domnului, cu excepția Bunei Vestiri, temei patristic. Bunăoară Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră versetul 11: „Stătut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta”, cât și versetul 16: „ aduce-se-vor Împăratului fecioare, în urma ei, prietenele ei se vor aduce Ție”, ale Psalmului 44 ca fiind temeiul scripturistic al acestei sărbători. Primul verset ne arată așezarea Maicii Domnului în dreapta altarului, iar celălalt anticipează atât momentul intrării, cât și fastul și bucurii primirii Maicii Domnului la Templu din Ierusalim.” După ce a prezentat în rezumat rolul edificiilor ridicate de Solomon și apoi de Zorobabel, precum și menirea acestora în viața religioasă a poporului ales, Preasfinția Sa a mai adăugat: „…intrarea Maicii Domnului în Biserică anticipează intrarea noastră în Biserică prin Sfintele Taine; și de ce nu, definirea noastră ca persoane, chemate să fim în permanentă comuniune cu Dumnezeu”.
La final egumenul schitului a mulțumit Preasfinției Sale, autorităților locale, invitaților prezenți, dar și credincioșilor, care iubesc așezarea monahală şi o susțin în încercarea ei de „înviere“. Hramul s-a încheiat cu săvârșirea unui parastas pentru ctitorii așezării monastice și pentru cei din veac adormiți din neamurile noastre, pe care-i purtăm în suflet și-n rugăciuni.
A urmat, apoi, agapa frățească oferită tuturor celor care au venit s-o însoțească pe prunca Maria, pășind alături de ea în Biserica lui Hristos.
În după-amiaza zilei, la Muzeul Mihail Sadoveanu, din spațiul monastic al schitului, a urmat un moment literar prilejuit de împlinirea a 85 de ani de la apariția celui mai cunoscut roman sadovenian, Baltagul. Copiii și cei prezenți și-au putut aduce mai ușor aminte de atmosfera deosebită a cărții prin vizionarea unui spectacol televizat la Chișinău, în care rolul Vitoriei Lipan, cea mai cunoscută eroină sadoveniană, a fost jucat magistral de cunoscuta și îndrăgita Doamnă a cântului popular din Bucovina, Sofia Vicoveanca.